Preferinte Cookie
Preferinte Cookie

Piata de carte

Filosofia perena

ROL-POL-9789734675630

44,95 lei

Aldous Huxley

Editura Polirom

Comanda acum Filosofia perena. Livrare din stoc in 24-48 h. 

More details

Produsul nu mai este pe stoc.

ISBN9789734675630
Tip carteEditie tiparita
An aparitie2019
Nr pagini420
Produs vandut delibraria online Piatadecarte.net
Dimensiuni13x20
Tip copertabrosata
Transport GratuitBeneficiati de transportul gratuit la comenzile de peste 150 lei!
Produs vandut de Piata de cartedepozit de carte

„Suplimentul de cultură“ publică în avanpremieră un fragment din volumul Filosofia perenă, de Aldous Huxley, traducere de Daniela Rogobete, care va apărea în curând la Editura Polirom.

– Fragment –

 

Orice ființă individuală – de la atom până la cele mai complexe organisme vii și până la cele mai înalte minți mărginite – poate fi concepută, după spusele lui René Guénon, ca un punct în care o rază a Divinității primordiale în­tâlnește una dintre emanațiile diferențiate prin creație ale ace­leiași energii creatoare a Divini­tății. Ca ființă creată, creatura poate fi foarte departe de Dumnezeu, în sensul că îi lipsește inte­ligența de a descoperi natura Temeiului divin al ființei sale. Dar în esența sa eternă – ca loc de întâlnire al calității de creatură cu Dumnezeirea primordială –, fiin­ța creată este unul dintre punctele infinite în care Realitatea divină este pe de-a-ntregul și veș­nic prezentă. Din această cauză, ființele raționale pot ajunge la cunoașterea unitivă a Temeiului divin, ființele neraționale și neînsuflețite pot dezvălui ființe­lor raționale deplinătatea prezen­ței lui Dumnezeu în plămada formelor lor materiale. Viziunea poetului sau a pictorului asupra divinului din natură, conștien­tizarea de către credincios a unei prezențe sacre în sfintele taine, în simbol sau imagine – acestea nu sunt întru totul subiective. Într-a­devăr, nu toți privitorii pot avea parte de aceste percepții, deoarece cunoașterea este o funcție a fiin­țării; dar obiectul cunoașterii este independent de felul și firea celui care cunoaște. Ceea ce văd și încearcă să zugrăvească pentru noi poetul și pictorul se află de fapt undeva acolo, așteptând să fie înțeles de toți cei înzestrați cu capacitățile potrivite. În mod similar, Temeiul divin este pe deplin prezent în imaginea sau obiectul sacramental. Credința și evlavia pregătesc spiritul credinciosului pentru perceperea razei Divinității în punctul ei de inter­secție cu un anumit fragment de materie aflat în fața lui. În mod întâmplător, prin faptul că sunt venerate, asemenea simboluri devin centrele unui câmp de forță. Aleanurile, emoțiile și fanteziile celor care îngenunchează și care, timp de generații, au îngenuncheat în fața altarului creează, să zicem așa, un vârtej persistent în mediul psihic, astfel încât imaginea este însuflețită de o viață divină secundară, inferioară, proiectată asupra ei de credincioși, precum și de o viață divină primară pe care, în comun cu toate celelalte ființe însuflețite și neînsuflețite, aceasta o posedă în virtutea rela­ției cu Temeiul divin. Experiența religioasă a sacramentaliștilor și iconodulilor poate fi perfect autentică și obiectivă; dar nu este întotdeauna sau neapărat o experiență a lui Dumnezeu sau a Di­vinității. Poate fi, și poate că în majoritatea cazurilor așa și este, o experiență a unui câmp de forță generat de mințile credincioșilor din trecut și din prezent și proiectat asupra obiectului de cult de care se lipește, să spunem așa, într-o stare ce s-ar putea numi obiectivitate la mâna a doua, care așteaptă să fie percepută de min­țile ce vibrează pe aceeași lungime de undă. Cât de dorită este cu adevărat o astfel de experiență e o problemă ce va trebui să fie discutată într-un alt capitol. Tot ce trebuie să spunem acum este faptul că disprețul iconoclastului față de sacramente și simboluri, ca nefiind altceva decât o maimu­țăreală cu lemne și pietre, este total nejustificat.

 

Căci lucrătorii încă neștiind ce să mai plămădească,

Dacă-i mai potrivit din mine un sfânt sau troacă pentru porci ei să cioplească,

După o lungă cugetare au hotărât un sfânt să-ntruchipez;

Și-așa se face că pe Loyola cel faimos eu azi înfățișez.

 

Scriitorul de satiră cel mult prea protestant a uitat că Dumnezeu se află la fel de bine și în troaca porcilor, și în conven­țio­nala imagine sacră. „Ridică piatra și mă vei găsi acolo“, afirmă cel mai cunoscut dintre logia lui Iisus de la Oxyrhynchus; „despică lemnul, și eu sunt acolo“. Cei care au conștientizat în mod personal și imediat adevărul acestui cuvânt și, odată cu acesta, adevărul brahmanismului „Acela ești tu“ sunt pe deplin izbăviți.

 

Sravaka [literal „cel care au­de“], nume dat de budiștii Mahayana contemplativilor din școala Hinayana nu reușesc să înțeleagă că, așa cum este din fire, Mintea nu are nici etape, nici cauzalitate. Disciplinându-se pe sine să înțeleagă cauza, el atinge rezultatul și sălășluiește în starea de samadhi (contemplare) a Neantului pentru miriade de eoni. Oricât de iluminat ar fi în acest fel, Sravaka nu se află deloc pe drumul cel bun. Din punctul de vedere al Bodhisattvei, aceasta este ca su­ferința torturilor iadului. Sravaka s-a îngropat pe sine în Neant și nu știe cum să iasă din contemplarea lui tăcută, pentru că nu cunoaște câtuși de puțin esența lui Buddha.

Mozi

 

Când se atinge Iluminarea, un Bodhisattva este eliberat din robia lucrurilor, însă el nu caută să fie dezlegat de lucruri. Samsara(lumea devenirii) nu-i este urâtă, cum nici nirvana nu îi este plăcută. Când strălucește Iluminarea cea desăvârșită, nu există nici sclavie, nici eliberare.

Prunabuddha Sutra

 

Atingerea Pământului este întotdeauna revigorantă pentru fiul Pământului, chiar și atunci când acesta se află în căutarea unei Cunoașteri suprafizice. Se poate chiar spune că suprafizicul poate fi stăpânit cu adevărat în deplinătatea lui – până la înăl­țimi pe care le putem atinge oricând – doar atunci când rămânem cu picioarele bine înfipte în tot ce ține de realitatea fizică. „Pământul îi este sprijin“, spun Upani­șadele, ori de câte ori imaginează Sinele care se manifestă în univers.

Sri Aurobindo

 

„Până la înălțimi pe care le putem atinge oricând.“ Pentru acei dintre noi care încă se mai bălăcesc în mâzga de jos, fraza are un ton mai curând ironic. Cu toa­te acestea, în lumina fie și a celei mai vagi înțelegeri a înălțimilor și a deplinătății, ne putem da seama la ce anume se referă autorul. Este mai ușor să descoperi Împărăția lui Dumnezeu exclusiv înăuntrul tău decât s-o descoperi nu doar acolo, ci și în lumea din afară a minților și lucrurilor și a ființelor vii. Este mai ușor pentru că înăl­țimile lăuntrice li se dezvăluie acelora care sunt gata să excludă din câmpul lor vizual tot ceea ce se află în afară. Și deși această excludere poate fi un proces dureros și chinuitor, cert este că e mai puțin laborios decât procesul de includere, prin care ajungem să cunoaștem deplinătatea și înălți­mile vieții spirituale.

 

CARTEA

 

O inspirată selecție de texte religioase esențiale pentru budismul Zen, hinduism, taoism, misticismul creștin și islam, de care autorul se folosește pentru a dezvălui „realitatea divină“ comună tuturor credințelor. Volumul include, printre altele, numeroase texte din Meister Eckhart, Rumi, Lao Zi sau Zhuangzi, precum și din Bhagavad-GitaCartea tibetană a morților sau Upanișade, pe baza cărora Huxley analizează credințele spirituale ale diferitelor tradiții religioase, evidențiind existența anumitor constante ale spiritului omenesc, a unor idei universale ce constituie esența oricărei mari filosofii sau religii.

 print
Product successfully added to the product comparison!