Anne Ancelin Schützenberger s-a născut în 1919 la Moscova, Rusia, dar a crescut la Paris, unde a urmat cursuri universitare de matematică și filozofie. A obținut o diplomă în drept, un doctorat în psihologie și un doctorat în litere.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a participat la Rezistența Franceză; casa sa din centrul Parisului a fost distrusă de germani la 6 iunie 1944, posibil de către unitatea armată a 2-a SS Das Reich Division.
Din 1944 până în 1946, a fost secretar regional pentru Languedoc-Roussillon la Montpellier. În 1948, s-a căsătorit la Londra cu omul de știință francez Marcel-Paul Schützenberger, dar a divorțat un an mai târziu.
În 1950, a primit o bursă Fulbright pentru a se specializa în psihologie socială și dinamică de grup în Statele Unite, timp de trei ani. Din 1951 până în 1952, a efectuat stagii de practică la Institutul Moreno din New York și a obținut titlul de „PET” și diploma de „Director al Institutului Moreno”.
La Paris, a practicat mult timp psihanaliza clasică alături de antropologul Robert Gessain și Françoise Dolto. Ea a lucrat cu pacienți psihotici și familiile acestora la Clinica pentru femei a Spitalului Santa Ana, Paris și a devenit interesată de comunicarea non-verbală cu Erwin Goffman și Ray Birdwhistell.
În 1967, a fost co-fondatoare a Asociației Internaționale pentru Psihoterapie de Grup2, entitate care a început să se contureze în anii 1950. Inițial a ocupat funcția de secretar general — a fost prima persoană care a ocupat această funcție —, apoi ca vicepreședinte. iar din 2003, ca arhivar onorific.
În 1964, a organizat Primul Congres Internațional de Psihodramă la Facultatea de Medicină din Paris. În 1967, profesorul Roger Mucchielli, titular al catedrei de psihologie la Universitatea din Nisa, i-a permis să intre în instituție.
După ce a fost asistent, Schützenberger a devenit profesor emerit, analist de grup și terapeut și consultant al Națiunilor Unite. În anii 1970, a devenit interesat de terapiile complementare pentru pacienții cu cancer, precum și de acordarea de sprijin psihologic pacienților și familiilor acestora. În 2002, a participat la nou-înființatul Institut La Source, în același timp în care susținea deja seminarii și cursuri de formare despre psihogenealogie și psihologie socială în întreaga lume.
Mai mult, a co-fondat împreună cu Armelle Thomas Benesse Școala Franceză de Psihodramă, administrată de IFEP, care continuă să predea și să dezvolte metode de psihodramă și terapie de grup.
Până în 2002, cartea sa Oh My Ancestors!, publicată inițial în 1988, devenise un bestseller în timp ce ținea prelegeri despre memoria transgenerațională în Australia, Argentina, Suedia și Portugalia.
În 2006, ea și-a limitat activitățile la mediul Universității din Nisa, dar continuă să publice cărți legate de psihogenealogie, domeniu în care este considerată o referință importantă. (sursa: Wikipedia)
O incununare a impresionantei experiente a autoarei Anne Ancelin Schutzenberger, Bucuria de a trai reda parcursul de viata al uneia dintre cele mai emblematice figuri ale psihologiei contemporane, experta in psihodrama si in analiza de grup si colaboratoare directa a unora dintre cei mai importanti fondatori de scoli de terapie la nivel mondial.
Destinata tuturor acelora care au senzatia ca viata nu le mai aduce nicio bucurie si ca traiesc intr-o lume lipsita de orizont, cartea de fata ne indeamna sa dam valoare timpului nostru, sa pretuim fiecare clipa si sa integram serendipitatea in propria existenta.
O persoana care isi ingaduie sa se bucure de micile sau marile placeri ale vietii, care isi acorda dreptul de a trai aici si acum, de a beneficia de propriul timp si spatiu, de a avea dorinte si de a fi creativ, de a renunta la loialitatea familiala invizibila, lasand la o parte vinovatia si incetand ,,sa mai plateasca pentru a trai" evolueaza aproape intotdeauna spectaculos.
Placerea de a trai si de a fi poate insemna bucuria lucrurilor marunte, precum bucuria de a respira, de a privi cerul albastru, de a exista pur si simplu, de a fi recunoscut, de a iubi si de a fi iubit... Este ca o hrana pentru suflet si corp, o hrana afectiva care transforma, e ,,biologia sperantei" care realmente schimba biologia corpului, imunitatea sau reactiile lui, permitand astfel regasirea unei mai bune functionari bio psihocorporale.
Fara stirea lor, parintii, bunicii si stramosii ne-au lasat mostenire propriile secrete, traume nealinate, doliuri neincheiate.
Decesele timpurii, abuzurile sexuale si alte tragedii din trecut au trasat urme adanci in existenta lor, care persista in timp si ne sunt transmise noua si copiilor nostri.
In cazul in care nici macar nu se vorbeste despre aceste vechi dureri, ele nu sunt niciodata aduse in discutie sau macar pomenite, corpul nostru le poate totusi exprima, somatizandu-le prin boala si prin suferinta.
Corpul copilului, indiferent de varsta, devine astfel limbaj al stramosilor raniti, vocabularul traumei lor - aflam in Copiii bolnavi de parinti.
Ca acest lucru sa nu se intample, iar urmasii sa-si poata trai propriul destin, in deplina sanatate fizica si psihica, este nevoie sa scoatem ,,scheletele din dulap", pentru a decoda si inchide prin vindecare toate ranile transgenerationale.
In cartea Copiii bolnavi de parinti, Anne Ancelin Schutzenberger ne arata calea prin care ne putem elibera de acest balast existential, pentru a ne gasi propriul drum.
Comunicarea nonverbala are o importanta covarsitoare in succesul sau insuccesul interactiunilor interumane. Doar 7% din mesajul pe care il comunicam este transmis prin intermediul cuvintelor, iar 38% prin tonul, ritmul si volumul vocii. Restul de 55% se transmite prin limbajul trupului. Limbajul corpului nu se rezuma doar la un simplu gest care ne-ar putea trada, ci reprezinta o suma de semnale transmise inconstient de propriul corp.
Culoarea hainelor, pozitia ocupata intr-o incapere, pipairea repetata a urechii sau o bijuterie care atrage toate privirile ne ajuta sa
ne intelegem mai bine interlocutorii.
Timp de mai multe decenii, comunicarea nonverbala, dar si ideile si teoriile aferente, au constituit una dintre temele pe care Anne Ancelin Schutzenberger le-a studiat cu predilectie, cartea de fata fiind prima care i-a fost dedicata.
Cu ajutorul ei, veti invata sa va controlati mai bine limbajul trupului si tonul pentru a exprima exact ceea ce doriti sa transmiteti. In plus, daca veti reusi sa descifrati limbajul corporal al interlocutorilor, ii veti putea cunoaste mai bine, eficientizandu-va astfel comunicarea cu ei.
Cartea Ma vindec. Ghid in ajutorul bolnavilor de cancer raspunde la urmatoarele intrebari:
- De ce apare cancerul?
- Cum putem scapa de el atunci cand mobilizam in acest scop toate fortele medicale, dar si psihice si mentale?
- Prin ce se deosebesc persoanele care supravietuiesc de cele care mor, in conditiile in care au acelasi diagnostic si acelasi prognostic?
Lucrand indeaproape cu bolnavii al caror proces de vindecare a decurs foarte bine ori care s-au insanatosit in mod miraculos, Anne Ancelin Schuitzenberger a elaborat o metoda de ingrijire complementara fata de cea medicala clasica.
Metoda prezentata de autoare in carteacarteaMa vindec. Ghid in ajutorul bolnavilor de cancereste axata pe abordarea fiintei umane ca intreg, folosind in principal, pe langa ingrijirile medicale primite, intelegerea contextului si a mediului familial, gestionarea stresului, relaxarea, vizualizarea si analiza mecanismelor inconstiente ce au dus la imbolnavire sau care saboteaza procesul de vindecare.
Vindecarea de o boala grava necesita nu numai supraveghere medicala, ci si existenta dorintei de a trai a pacientului si revigorarea puterii sale de insanatosire. Iar pacientul, asa cum ne demonstreaza cartea de fata, isi poate reactiva mecanismul de autoreparare al propriului organism.
CarteaMa vindec. Ghid in ajutorul bolnavilor de cancereste olectura indispensabila pentru toti cei care vor sa inteleaga pe deplin cauzele propriei boli si ce pot face ca sa traiasca - singuri sau alaturi de medic, psihoterapeut si familie.
Comandacartea Ma vindec. Ghid in ajutorul bolnavilor de cancerde la piatadecarte.net - librarie online si depozit de carte. Livrare din stoc in 24-48 de ore.
Carti despre vindecare cancer. Alte carti deAnne Ancelin Schuitzenberger.
Ma vindec. Ghid in ajutorul bolnavilor de cancer
Dificultăţile şi tensiunile care apar între diferite persoane semnalează adeseori prezenţa unor conflicte neformulate. Printre metodele care fac posibilă abordarea acestor probleme, psihodrama ocupă un loc privilegiat, fiind în primul rând un instrument terapeutic prin care individul se eliberează de inhibiţii sau traume, urmărindu-se readucerea lor la suprafaţă, prin jocuri de rol, într-o acţiune improvizată, un fel de commedia dell’arte, aplicată unei situaţii trăite.
Punând în dinamică ansamblul fenomenelor psihice, psihodrama este fie o terapie – prin deblocarea şi eliberarea unor sentimente refulate sau inhibate, fie o pedagogie a relaţiilor interpersonale – prin antrenarea spontaneităţii, a formării unei percepţii corecte asupra celorlalţi şi a relaţiei cu aceştia, fie o accedere la propria persoană, la sinele nostru profund.
Anne Ancelin Schützenberger a colaborat timp de peste 20 de ani cu Jacob L. Moreno, fondatorul psihodramei, fiind considerată o adevărată pionieră a acestei metode de terapie în Europa, cu o contribuție covârșitoare la dezvoltarea și popularizarea ei.
„După părerea mea, psihodrama este magică. Sper că și vouă vi seva părea la fel.“
Psihogenealogia si ranile de familie - de Anne Ancelin Schutzenberger
Traim platind datoriile stramosilor si nestiind ca facem acest lucru. Astfel, viata nu ne mai apartine, iar drama existentei noastre devine cu atat mai greu de suportat, cu cat ceea ce ni se intampla este mai inexplicabil si imposibil de intrerupt.
Dupa mai bine de douazeci de ani de lucru cu pacienti, in cursul carora a schimbat destine, Anne Ancelin Schutzenberger a inteles care este mecanismul acestui destin aparent implacabil si cum poate fi el schimbat.
Autoarea ne deschide fila cu fila cartea vietii, a fiecaruia dintre noi, invatandu-ne cum putem interveni in propriul destin, cum ne putem gasi calea, incetand sa mai repetam la nesfarsit greseli impovaratoare, sa ducem cu noi si in noi drame transgenerationale pe care le transmitem, inconstient, copiilor nostri, ingreunandu-le si lor viata.
Inventatoare a conceptului de psihogenealogie, Anne Ancelin Schutzenberger este pioniera acestui domeniu devenit astazi referential pentru toate analizele sinelui si chiar pentru psihanaliza pe care o critica aspru. Autoarea combina in mod ingenios pregatirea sa initial psihanalitica, indelungata experienta universitara si de supervizare si deceniile de practica neintrerupta cu generatii de pacienti.
Ranile din familie, tradusa in toate limbile de circulatie internationala, i-a adus autoarei celebritatea, fiind considerata astazi una dintre lucrarile care au pus bazele domeniului psihogenealogiei.
Reasumarea istoriei personale si familiale, inscrierea mai corecta intr-o descendenta sau intr-o legenda si punerea in ordine a ,,santierului" lasat de stramosii nostri: acesta este obiectul psihogenealogiei clinice.
Psihogenealogia ne ofera posibilitatea sa ne pastram loialitatile familiale care ne convin; sa scoatem la iveala tot ceea ce a fost vesel, onorabil, agreabil si linistit in familia noastra; sa lasam deoparte povara erorilor, a suferintelor, a ranilor si a ,,pacatelor" din trecut; sa acceptam ca in familia noastra pot exista si lucruri rele, rusinoase si nespuse, drame nerezolvate, pierderi pe care nu le putem admite si sa ne putem distanta astfel, ca sa ne traim, in sfarsit, propria viata.
Autoarea abordeaza aspectele esentiale ale loialitatilor familiale invizibile, sindromul de aniversare, memoria trupului, precum si cel mai bun mod de a trasa un arbore genealogic semnificativ.
Ea ne ajuta sa ne punem cele mai potrivite intrebari ca sa traim, si nu doar sa supravietuim, subliniaza capcanele pe care trebuie sa le evitam si ne deschide calea care ne permite ,,sa culegem nectarul din gradina familiei, pentru a face din el miere".
Anne Ancelin Schutzenberger este psihoterapeut, analist de grup si specialist in psihodrama de renume international, profesor emerit la Universitatea din Nisa si creatoarea conceptului de ,,psihogenealogie".
